Doua obiecte dacice descoperite in Breaza (BN)

Ziua de 4.11.2017 a inceput cu ultima zi de toamna veritabila, asa ca m-am porni la drum spre o plimbare de toamna …cu detectorul. Ajuns in Breaza, ( Bistrita-Nasaud) impreuna cu Vásárhely Gabor coleg de detectie si asociatie si cu marele vanator al zonei domnul Grigore Costin, fiu al satului Breaza si pasionat de istoria locului, incepem sa cautam povestea unitatilor maghiare care s-au retras din localitate in toamna anului 1944. Verificam zona pentru a fi siguri ca legislatia ne permite sa detectam in zona, apoi ajungem langa un drum unde in copaci este agatata o cruce mare de lemn si o iconita , reamintindu-ne curatenia spirituala a oamenilor din aceasta zona.

La primul obiect scos ( printre zecile de conserve) , am ramas uimit intrucat nu eram sigur ca acel topor cu imanusare, tip barda poate fi foarte vechi , insa mi-a confirmat Gabor ca, in mod sigur, ar putea fi  un obiect foarte vechi. Am renuntat sa mai sap in acea zona, dar am detectat in continuare cautand eventuale semnale insa detectorul nu le-a mai receptionat. Am ajuns ceva mai departe si dupa alte conserve si capace de bere, am scos o „minunatie” de coasa. De data aceasta  mi s-a confirmat ca zona are potential arheologic, astfe ca am sistat detectia in toata zona  Am notat datele si pozitia obiectelor gasite, adancimea, punctele de reper, etc. si am hotarat sa lasam prima si a doua goapa destupata pentru a ajuta arheologii in cercetarile lor ulterioara.

Eram constient de faptul ca, cercetarea arheologica va dura intrucat necesita resurse financiare, fizice, restaurare etc. , motv pentru care am hotarat sa nu public descoperirea pana la momentul in care vom avea toata povestea obiectelor. Chiar daca banuiam, nu visam ca aceste doua obiecte sa fie din cultura La Téne, adica perioada geto-dacica. Obiectele au fost predate conform legii si donate Complexului Muzeal Bistrita-Nasaud.

Domnul cercetator stiintific Radu Zagreanu mi-a confirmat importanta obiectelor descoperite:

„Prima piesă este un topor, tip bardă, întreg, are înălțimea de 10 cm, tăișul lat, fiind mai înalt decât acesta, lama are 6,5 cm, prezintă un toc longitudinal de 2,5 x 3,5 cm unde era fixată coada, prezintă o secțiune patrulateră. Era oxidat puternic în momentul descoperirii. După restaurarea s-a putut constata faptul că este o piesă de bună calitate, cu urme puternice de folosire, se observă lama tocită în două puncte.
A doua piesă este o coasă de fier,. Acesteia îi lipsește puțin din vârf, lama de 48 x 5 x 0,10 cm, prezintă o curbură puțin accentuată, în partea dinspre toporișcă aceasta se îndreaptă, secțiune triunghiulară, puternic oxidată. Lama se îngustează spre vârf, având în zona de început 4,5 cm, iar spre vârf ajungând la 2,3 cm. Prezintă un peduncul de prins în mâner care se mai păstrează având înălțimea de 2,5 cm. „

In urma descoperirii zona a fost cercetata arheologic. Pe aceasta cale multumesc si Asociatiei Celtic Transilvania, Vásárhely Gabor si Grigore Costin pentru ajutor.

Concluzii dupa verificarea arheologica comunicata de domnul arheolog Radu Zagrean:

„Descoperirile arheologice de pe teritoriul localității Breaza cunoscute în bibliografie sunt extrem de puține. Avem menționată descoperirea unui topor de piatră , a unui celt de bronz cu „plisc” şi corp datat pe o perioadă lungă de timp de la sfărşitul epocii bronzului şi până în Hallstatt-ul timpuriu (Ha A-B). iar în zona cercetătorul clujean Șt. Ferenczi vorbește de posibila existență a unui turn roman…
În urma diagnosticului intruziv a mai fost recuperată o piesă de fier a cărei context arheologic este clar. Faptul că acesta a fost descoperit în același loc cu coasa respectivă arată că cele două obiecte de fier au fost depuse împreună în sol. În stratigrafia secțiunii nu s-a putut observa nici o urmă a vreunei gropi de intervenție, piesele fiind se pare depuse direct pe sol. Alte elemente arheologice, ceramică sau resturi de cărbune nu au fost identificate. Credem că aceste piese au fost pierdute accidental, ele ne fiind depuse în mod intenționat.
Puse împreună aceste descoperiri ne oferă cîteva informații importante privind locația geografică a punctului respectiv și importanța acestuia în epoca antică și nu numai. Pe baza unor analize aplicate de tip CVA (Cummulative Viewshed Analysis), LOS (Line of Sight) analysis respectiv LCP (Least Cost Path) am constatat faptul că zona respectiva oferea una dintre cele mai bune și accesibile rute spre Țara Lăpușului…
Astfel că aceste descoperiri par a sublinia existența unei importante rute dinspre zona Maramureșului și Valea Mare, ocolind înălțimea impunătoare a Culmei Breaza. Pornind de la premisa că aceste descoperiri pot fi încluse cronologic în cadrul epocii La Téne atunci ele par a oferi ideea unui vechi drum de culme ce făcea legatură între valea Mare și zona Maramureșului. Ele ne oferă astfel o concepție nouă de a gândi evoluția ulterioară istorică a zonei, odată cu apariția limes-ului roman. „